Copilul susceptibil de un diagnostic de tulburare din spectrul autist poate prezenta următoarele semne:
• nu lalalizează (nu spune ma-ma, ba-ba, da-da);
• nu arată cu degetul, nu face gesturi cu sens (ex: pa-pa);
• nu se implică în jocuri sau prezintă jocuri sărace;
• dificultăţi în exprimarea emoţiilor şi în înţelegerea emoţiilor altei persoane;
• fascinaţie pentru mişcări, lumini, sunete muzicale;
• nu zâmbeşte ca răspuns la prezenţa altor persoane;
• lipsa contactului vizual;
• absenţa interesului pentru persoane;
• nu se lasă consolat şi nu caută afecţiune;
• nu imită persoane (ex: în situaţii de joc: „cucu-bau”);
• nu îi face plăcere să fie îmbrăţişat, ţinut, sau purtat în braţe;
• evită stabilirea contactului vizual cu vorbitorul atunci când este strigat pe nume;
• nu este interesat de alţi copii;
• nu leagă 2 cuvinte cu sens la 2 ani (expresii spontane non-ecolalice);
• repetă cuvintele (ecolalie);
• repetă sunete, cuvinte fără sens;
• manipulează jucării, obiecte în mod stereotip, neobişnuit;
• se uită în continuu la mâini, obiecte sau alte lucruri;
• poate avea interese senzoriale: miroase, linge obiecte, îi plac jocurile de lumini;
• hipersensibilitate sau hiposensibilitate la anumiţi factori din mediu (ex: îşi pune mâna la urechi atunci când sunt zgomote puternice, insensibil la durere);
• dificultate în trecerea de la o activitate la alta.